Deşi în ultimii ani operaţiile de refacere a sânilor au câştigat teren şi în rândul româncelor, se pare că nu tot ce zboară se mănâncă! De multe ori nu e suficient să-ţi doreşti sâni mai mari, ci e nevoie şi de multă răbdare şi disciplină pentru ca abia după câteva luni bune de la intervenţie să se obţină sânii doriţi. Iata ce înseamnă cea mai parşivă operaţie estetică de la nivelul glandelor mamare, liftingul de sâni cu implant, intervenţie în urma căreia cel puţin 20 % din paciente nu obţin rezultatele dorite.
Primul pas e pregătirea psihologică – aşteptările pacientei trebuie să fie reale, mai ales că operaţia aduce îmbunătăţiri, nu perfecţiunea! Chirurgul ia în considerare mărimea sânilor, forma lor, calitatea pielii, localizarea areolei şi a mamelonului, nu doar dorinţele pacientei, care unele, nu pot fi puse în aplicare.
Metoda chirurgicală folosită depinde de dorinţa fiecărei femeie în parte şi de datele sale anatomice. În funcţie de acestea, tehnicile sunt multiple şi pot lăsa cicatrice cu trei localizari: doar în jurul areolei mamare (periareolar), şi în jurul areolei dar şi trasversal către şanţul de sub sân (şanţul inframamar) dar şi încă una în acest şanţ, toate cele trei la un loc formând cicatrice specifică denumită în “T” inversat datorită formei sale finale. Dacă sânii nu au fost foarte lăsaţi, problemele se rezolvă doar cu cicatrice periareolară. In caz contrar, pacienta trebuie să ştie că trebuie să accepte cicatricea în “T” inversat. Importantă e şi localizarea “buzunarului” în care e introdusă proteza. Acesta poate fi făcut în spatele muşchiului pectoral, în contact cu grilajul costal, sau în spatele glandei mamare, respectiv peste muşchiul pectoral, dacă avem de-a face cu o sportivă de performanţă la care musculatura pectorală e foarte dezvoltată şi intens utilizată zilnic. Avantajul introducerii implantului mamar în spatele muşchiului pectoral e major şi constă în conservarea pe o perioadă mai lungă de timp a formei şi aspectului sânilor. Esenţial este în acest caz ca muşchii pectorali să intre în repauz prelungit, pentru 6 luni, astfel încât “buzunarul” în care va sta implantul (capsula) să se formeze corect şi complet. Astfel, e categoric interzis, ca şase luni postoperator, să practicăm sporturi care implică mişcări ample ale mâinilor de genul aerobic, înot, volei, tenis, baschet, atletism sau ridicare greutăţi. Mai mult, e obligatoriu ca pe o perioadă de minim 2 luni să se poarte bustiera medicinală, non stop, iar apoi utilizarea zilnică a sutienului trebuie să fie regulă!
Chiar şi în condiţiile în care au fost respectate toate regulile de mai sus, uneori sânii se vor lăsa foarte repede. Trebuie subliniat că această operaţie se face pe ţesuturi care suferă deja de lipsa de tonus şi fermitate, asupra cărora gravitaţia acţionează într-un mod nefericit. Cu cât sânul e mai voluminos, implantul utilizat mai mare iar ţesuturile sunt mai flasce, cu atat sânul se va lăsa mai repede. Pacienta trebuie să înţeleagă perfect limitele pe care le are o asemenea intervenţie, să fie în cunostinţă de cauză şi să accepte cicatricele definitive care apar în urma liftingului de sâni. Să înţeleagă şi să accepte eventualitatea unor corecţii de cicatrice sau de formă a sânilor prin excizia exceselor tegumentare care pot apărea, să coopereze şi să urmeze indicaţiile medicului cu multă riguozitate.
